Povestea fulgului de zapada (Trenca Banciu) Era odata, demult-tare demult, o fetita care se numea Roua. Roua se nascuse in casa unui om bun si harnic. Parintii o iubeau ca pe lumina ochilor. Ziua si noaptea se gandeau numai la fericirea copilei lor. De această dată oamenii nu mai bombăneau la vederea lui! Nimeni nu-şi scotea rapid umbrela. Copiii nu mai fugeau grăbiţi spre casă. Toată lumea părea bucuroasă de venirea zăpezii. Transformat în fulg de nea, picul nostru de apă a uitat de tristețe. Şi a continuat să călătorească, să se transforme şi să se bucure până în zilele noastre. Povestea Omului de Zăpadă. Într-o iarnă friguroasă, cu mult omăt, un copil se juca singur în curtea din spatele casei. Nu avea prea multe jucării, dar avea multă zăpadă, așa că nu se plângea. A început să facă bulgări: unu, doi, trei, mai mari, mai mici, apoi i-a așezat unul peste altul, ca la un turn. S-a gândit apoi …. zuIrV.

povestea fulgului de zăpadă